mi-e dor de Teatru, ciudat nu, avind in vedere unde stau, dar mi-e dor de teatrul mic din perioada 85-90, mi-e dor de Leopoldina Balanuta si de Dinu Manolache, de gingasia Valeriei Seciu si de a Rodicai Negrea, de fascinanta nebunie a lui Dan Condurache, de umorul fin al lui Mitica Popescu ( dar pe el il mai ravad citeodata pe TVR 2) de Gheorghe Visu , cel care era.....
mi-e dor de Bulandra si Pittis si Ciinele Gradinarului si Menajeria de sticla si Razvan Vasilescu si Gruia Sandu cind nu era Arlechino si Ralea si Clody Berthola ...
mi-e dor de zile in care intram la cinema Eforie si vedeam 4 filme pe zi ( dupa ce statusem o zi intreaga sa iau bilete) dar pe vremea aia mincam cinema pe piine si ma credeam critic in devenire.
Cind au disparut toate astea? Cind am fost luata in malaxorul vietii si transformata?
Singura bucurie a ramas cititul. Dar si aici am renuntat la DH Lawrence, J Fowles , T Mann si am trecut pe ceva mai simplu.
Hei, poate astea erau ginduri pt blog ;)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu