luni, 19 decembrie 2011

Uniunea Europeană se dezintegrează Un raport confidenţial despre planurile statelor membre UE în legătură cu viitorul zonei euro a fost furat de pe serverele securizate din Strasbourg şi publicat pe Internet de către grupul de hackeri Anonymous. Documentul a pus deja pe jar diplomaţia europeană, silită acum să tempereze un scandal care ar putea distruge irevocabil stabilitatea Uniunii. Iată ce planuri au cele mai importante ţări membre: ► Germania speră că forţa sa financiară va fi suficientă pentru a susţine toate ţările aflate în dificultate. Alături de ajutorul financiar, nemţii vor impune ţărilor asistate cîte un guvern de tehnocraţi care să asigure buna gestionare a fondurilor, alegeri libere şi guvernare germană pentru următorii 20 de ani. Între timp, cetăţenii statelor asistate vor susţine efortul economic prin plecarea voluntară în tabere de muncă şi intonarea la unison a noului imn UE: “Ein zwei Polizei, Arbeit macht frei” . ► Franţa susţine că actuala linie politică îi face invulnerabili în fata ofensivei economice germane. În acelaşi timp, guvernul din Hexagon a primit bucuros un ajutor german de 30 de scaune de birou şi o oliţă, toate destinate viitoarelor clădiri guvernamentale din Vichy. ► Grecia are pregatit un plan financiar radical: “1) renunţăm la tîmpenia aia de motto cu “Eleftheria i thanatos", că nu face să vorbeşti de lefterie în casa falimentatului şi 2) cerem Georgiei dobîndă pentru toţi anii în care a păstrat ilegal Lîna de Aur”. ► România are un plan regional de salvare economică: ardelenii au plecat la muncă în Occident, oltenii aşteaptă să vină americanii (la Deveselu, normal), iar moldovenilor puţin le pasă, că anul ăsta s-a facut vin destul. Bucureştenii speră să supravieţuiască perioadei de foamete cu un regim pe bază de hot-dogs de cartier, iar politicienii sînt ferm convinşi că-şi vor păstra acelaşi tain într-o ţară de căcăcioşi resemnaţi. ► Italia nu-şi face nici un fel de griji şi are motive serioase. Mai întîi, că televiziunile lui Berlusconi zic că e bine. Apoi, că vor fi salvaţi la nevoie de Franţa, că doar preşedintele ei e însurat c-o ragazza de-a lor, din popor. În plus, dacă se întîmplă ceva rău (ceea ce oricum e imposibil), asta va fi exclusiv din vina ţiganilor din România. ► Irlanda a tras o duşcă de whiskey şi a declarat că situaţia mizerabilă a economiei este datorată, evident, Angliei, care ţine încă sub ocupaţie Irlanda de Nord. Şi Ţara Galilor. Şi Scoţia. Şi City-ul din Londra, unde zac atîtea tone de lire sterline, ‘tu-le muma-n cur de imperialişti! ► Finlanda a decis să mute capitala de la Helsinki la Rovaniemi şi să-l voteze preşedinte pe Moş Crăciun. Guvernul de pitici fermecaţi se va asigura ca fiecare cetăţean să-şi primească salariul dimineaţa în ghetuţe, chiar dacă acestea put înfiorător. ► Suedia nu-şi face griji în privinţa angajatilor din mediul privat, pentru că jumatate lucrează la IKEA, iar ceilalţi s-au îmbogăţit vînzînd premii Nobel la tarabă tuturor turiştilor americani idioţi. Salariile bugetarilor au îngheţat bocnă din iarna trecută, aşa că oamenii îşi download-ează liniştiţi altele de pe PirateBay şi îl înjură pe tîmpitul ăla de Al Gore care le-a promis degeaba încălzirea globală. ► Spania îşi face siesta, convinsă că doar aşa nu va deranja echilibrul economic dintre cît muncesc românii şi cît fură magrebienii. ► Bulgaria şi-a liniştit cetăţenii, arătîndu-le că ţara lor stă mai bine decît România. De bucurie, aceştia au făcut un foc de tabără dintr-un cartier ţigănesc. Petrecerea continuă. http://www.catavencii.ro/Un-document-secret-anunta-uniunea-europeana-se-dezintegreaza_0_1093.html

vineri, 16 decembrie 2011

Sunt un frate tânar, care crede în dreptate, Am ochi negri, dar am mâinile curate. Iubesc pletele si ploaia si camasile-nflorate, Nu raspund când mi se-arunca vorbe-n spate. Un fapt fara importanta ma poate face sa sper, Ma-nclin si pun în balanta ce-i sfânt cu ce-i efemer. Peste tot atârna greu Teama de sinceritate... Dar de câte ori, prieteni, n-am surâs cu întristare, Când sperantele pareau înselatoare. Când necinstea si prostia si-ascundeau prin gropi norocul, Stiti de câte ori, prieteni, i-am prins jocul. Ne-am saturat de palavre, de carti si filme de soc, Cu vampe, regi si cadavre, cu stele de iarmaroc. Ploaia care va veni Le va potopi pe toate. Ni-e lehamite de marsuri, de tromboane si plocoane, De blazoane, de canoane si fasoane. Fiindca banul si prostia sunt pericole morale Circul vieti ne-a impus salturi mortale. Deasupra florilor noastre ciuperca cheama a pustiu, Din cer cad pasari albastre si totusi nu-i prea târziu. Ploaia care va veni Le va potopi pe toate. Sa-ncercam sa facem noi Un oras fara pacate. Ploaia care va veni Le va potopi pe toate. Ploaia care va veni Le va potopï pe toate. Versuri de la: http://www.versuri.ro/ http://eroiinumor.ro/index.htm

luni, 5 decembrie 2011

Mos Nicolae

Asta seara ar fi trebuit sa vina mosu'. La mine nu, dar macar la copiii. Am un copil frumos, destept si cuminte ce ar merita tare multe. A reusit mosu' sa puna o punguta cu bonboane si un gel de dus si atita. La cel mare - poate peste citeva zile. La sot pas. De ce? Aceasi si aceasi problema. Muncesc mult, dar banii meritati vin mai tirziu. Si uite asa, fac datorii si ce iau se duce pe datorii. Ma uitam in tramvai si am vazut doar oameni tristi. Jegurile astea ne-au transformat intr-o tara de oameni nefericiti. Romanul si-a pierdut simtul umorului. Si "hazul de necaz". Pacat. Sper sa putreziti in iad si sa platiti cu virf si indesat ceea ce ati facut. Sa va stea in git toata bunastarea de acum. Ma uitam cu cel mic la filmul "Charlie si fabrica de ciocolata" si in final totul se termina cu bine. Cum sa-i spun ca in viata reala nu exista asa ceva? Ca binele nu cistiga, ca raul invinge, ca cei rai,nesimtiti, tupeisti, hoti si prosti cistiga mereu? Ca cei cuminti, muncitori, destepti si cu bun simt sunt condamnati sa devina pe vezi "loser-i". Trista si urita seara. Ca si anul trecut, ca si acum 2 ani, 3 ani....

duminică, 4 decembrie 2011

Cancelarie. Frig. Nici macăr toamna nu-i ca vara! Profesorul corecteazătezele elevilor de la clasa a X-a B. Nu, nu, clasa a X-a B nu se află în competiție cu clasa a X-a A pentru a obține cea mai bună medie anul acesta. Ăla era un film comunist. Suntem în anul 2011 și nu mai suntem copiii, conform cântecului „Noi in anul 2000...” Bine că și-a pus geaca asta groasă! A fost a baiatului, unicul copil.Paranteză: când a intrat în clasă, fetele de la X B s-au oprit pentru o clipă din discuțiile despre Bianca Drăgușanu și noul salon de extensii de păr și i-au aruncat sarcastic: „Ce geaca misto aveți don’ profesor! Vă atârnă un nasture.” Paranteză închisă. Zâmbi ușor și ochii i se umeziră cu gândul la fiul lui. Olimpic internațional la informatică, mândria familiei, studiază în SUA și vine acasă o data la doi ani. Va ramane acolo și dorul de el ii sfașie inima în fiecare zi. Alungând nostalgia, Profesorul băgă mâna în buzunar să-și caute batista. Minune!!!! Cu mâinile tremurânde, scoase o hârtie de 10 lei, nouă, rozalie, radiind în jur o lumină fantastică. O muzică divină îi suna în urechi: Aleluia...Aaaleluia... Vrea sa o strige pe soția lui. Predă si ea în același liceu. Limba română. De fapt, aici s-au cunoscut acum 22 de ani, tineri debutanți gata să rastoarne lumea. Au trăit împreună Revoluția, strigându-și pe străzi dorința de libertate. Doamne! Era gata să își dea viața atunci pentru un ideal! Si cât s-au bucurat și câte planuri și-au făcut... În celălalt colț al cancelariei, doamna lui îi explica de zor unei colege mai tinere cum să împartă puiul pe care aceasta din urmă îl primise de la parinții de la țară astfel încât să obțină cât mai multe feluri de mâncare. Ce norocoasă domnule, colega asta, cu neamurile ei de la țara! Iar sotia...Atâta patima în vorba ei nu mai vazuse de acum 20 de ani, când își alegeau o carte de citit în fiecare saptămâna și o comentau duminica, împreună cu alți doi colegi, soț și soție, acum plecați în Germania. Profesorul se opri dintr-o dată cu hârtia miraculoasă în mână și cu chemarea către soție nerostită. Se privi pe sine ca pe un strain și vazu UMILINȚA. În acest timp, la televizorul din cancelarie, care își rula programele, de cele mai multe ori nebagat în seamă, Președintele anunța, cu voce inconfundabilă, noi măsuri de austritate. *** Este o poveste despre noi. Despre modelatorii de destine. Despre cei care nu fabrică pâine, nici mobilă și mai ales nu au firme care să contracteze construcții de autostrăzi imaginare. Este o poveste despre alienare, despre uitarea a ceea ce ai visat să fii și ceea ce ai devenit, în momentul în care cineva a decis că munca ta nu mai contează pentru societate. Cineva, într-o zi din mileniul XXI, din țara numita România a decis, cu zâmbetul pe buze, rostind cuvinte precum calitate, progres, performanța, pact pentru educație, ca profesorii nu au nevoie de prea mult pentru a-si implini menirea. Libertatea, valoare socială câstigată cu un preț atât de mare acum 22 de ani a rămas doar un cuvânt. Tot ce însemna ea: libera exprimare, dreptul la o muncă plătită corespunzător, dreptul al a fi informat, posibilitatea de a călători dincolo de granițele țării, posibilitatea de a locui, de a te hrăni decent, de a oferi copiilor tăi un viitor frumos a fost anulat sau limitat de ceea ce numim acum DEMOCRAȚIE și care este în fapt doar cocoțarea la putere, pe rând, a unor personaje interesate doar de propria îndestulare. Folosind cuvintele « țară », « popor », « bunăstare », « reformă », «criza mondială », aceste personaje ne-au bagat adânc mâna în buzunar, privindu-ne în ochi. Oameni educați, cu sentimentul răspunderii pe care o au fața de meseria lor și față de copiii pe care îi educă (lăsând în plan secund de cele mai multe ori de proprii copii), profesorii au acceptat mereu așa zisele « masuri de austeritate », sperând că mâine va fi mai bine. Treptat, speranța s-a tansformat în regula de viața, ne-am hranit cu speranța și le-am promis propriilor nostri copii speranța. Am lăsat într-un colț al sufletului visurile noastre: cărțile pe care ni le doream, călătoriile, o casă, o mașina, o aniversare frumoasă pentru copilul nostru, o ieșire la restaurant, o seara la teatru… Am învațat în schimb să improvizăm, să ne împrumutăm, să refinațăm, să facem conserve, să mergem în week-end la țară și să venim cu ceva provizii pentru o săptămână, am renunțat la abonamentul de telefon și am trecut la cartelă, am descoperit hainele second-hand, ne-am zis că o excursie la munte este un lux prea mare și am înlocuit-o cu o deplasare la bunici, mult mai profitabilă de altfel. Am devenit astfel, fară să ne dăm seama, niste oameni triști, blazati, conformiști, UMILI. Am ajuns să ne temem și pentru firimiturile care ni se aruncă. Dacă le vom pierde și pe acelea? Într-o țară în care locurile de muncă sunt din ce în ce mai puține, în care însuși Președintele îi îndeamnă pe cei nemultumiți să își găsească altceva sau să plece în țări care le pot oferi mai mult, singura reacție pe care au găsit-o profesorii este obedienta și conformismul. Amară soarta profesorului și convenabil mod de control pentru cei ce ne conduc! Mai putem spune în acest caz că suntem niște oameni liberi? Ce înseamnă umilința dacă nu pierderea libertății, prin pierderea rând pe rând a valorilor care o compun? Odinioară stâlp al societății, profesorul, cel care prin munca lui, prin măiestria lui, prin arta lui, poate hotarî felul în care arată o țară în funcție de felul în care formează generații și generații de elevi, a ajuns în România unui secol XXI, întunecat ca un Ev Mediu, în judetul Teleorman, să accepte inclusiv munca neplatită. Poate că nu au nevoie de bani profesorii, poate cu adevarat demonetizata expresie “hrana spirituală” a ajuns în judetul nostru să capete forme concrete, poate printr-un act de magie cuvintele au început să platească facturi și rate la bancă, muzica să se transforme în mâncare și filosofia sa țină de cald ! Dar nu este de acceptat ca un om hranit spiritual să fie un om lipsit de reacție. Daca nu luptăm pentru banii care ni se cuvin, măcar sa luptam pentru principiile noastre încălcate, dacă acestea există (să nu existe oare ?), să luptam pentru idealurile cu care am pornit la drum atunci când am debutat în această meserie, sa luptăm împotriva folosirii noastre în jocuri politice de către personaje cărora (dupa vorbă, după port) scoala le-a fost dușman în copilărie și le este și acum. Scris de Profesor la GST Alexandria P.S. Intrebarile mele sunt: -Pana cand vom accepta umilinta? -Colegii care nu vor sa lupte pentru bani (poate ca au, poate ca li se pare degradant) oare nici principii nu au de aparat? -Ce fel de sarbatori vor avea copii nostri? De ce noi profesorii trebuie sa ne gandim in primul rand la copii altora si apoi la ai nostri? -De ce nu reactionam toti, in acelasi timp, in primul moment al producerii nedreptatii? Ce au facut in aceasta saptamana educatoarele, invatatorii, profesorii de gimnaziu si cei de la Ghica, Cuza si Agricol din Alexandria? -Ce parere aveti despre catalogarea noastra drept "masa de manevra" si "influentati politic" de parca am fi o masa de decervelati incapabili sa aiba propriile idei si principii? -Ce parere aveti despre ISJ care, prin Inspectorul General, are o singura pozitie publica si anume disculparea institutiei prefectului, fara a se referi macar un moment, cu o minima compasiune, la mizeria in care se zbat profesorii in aceste zile? PS2 Dragi colegi din Turnu Magurele suntem cu sufletul alaturi de dumneavoastra (cel putin unii dintre noi). Oare mai rezistati?

vineri, 2 decembrie 2011

Leu 2011-2013 - Sunteţi într-o perioadă de modificări semnificative în viaţa voastră. Vă reinventaţi, vă schimbaţi chiar şi modul de gândire. E posibilă o schimbare de serviciu sau chiar o relocare. În 2013, începe o perioadă cu mult noroc. 2014-2016 - În perioada aceasta continuaţi să vă adaptaţi relocării. Vreţi, în sfârşit, să vă întemeiaţi un cămin în noua locaţie. Aşteptaţi-vă la schimbări şi în familie. Poate fi vorba de moarte, naştere, divorţuri şi noi relaţii. Din 2015, vin tot mai mulţi bani. 2016-2017 - În sfârşit, scăpaţi de grijile financiare. Pentru prima dată în 10 ani, veniturile voastre cresc uimitor. Părinţii şi copiii vor deveni acum principalele responsabilităţi. Unii dintre nativii Leu încep o relaţie amoroasă cu cineva faţă de care există o mare diferenţă de vârstă. În 2017 vă dedicaţi familiei. 2018-2020 - Perioadă foarte bună pentru tranzacţii imobiliare. Situaţia familială e tot mai bună. În acelaşi timp, munciţi din ce în ce mai mult şi acest lucru riscă să lase semne asupra sănătăţii. În 2019-2020 e posibil ca unii din nativii Leu să-şi găsească dragostea vieţii. 2021-2022 - Toată munca grea începe să dea roade. În următorii 15 ani veţi fi concentraţi numai pe carieră şi reputaţie. Prin 2022, vă gândiţi serios să porniţi propria voastră afacere. 2023-2025 - Nu prea mai aveţi susţinere din partea apropiaţilor. Influenţa, în schimb, va creşte, mai ales dacă îi ajutaţi şi pe alţii să le meargă bine. Mai mult: Iata horoscopul pe 15 ani! Azi, Leu, Rac si Fecioara - Horoscop | Libertatea.ro